
Animalele fac lucruri care par SF, dar sunt cât se poate de reale. Mai jos ai 15 curiozități despre animale care îți schimbă perspectiva: de la „superputeri” ascunse la trucuri de supraviețuire incredibile.
Caracatițele au două inimi care pompează sânge spre branhii și una care îl trimite în restul corpului. Sângele lor e albastru pentru că folosește hemocianină (cu cupru), nu hemoglobină (cu fier).
Ciorile pot identifica persoane, pot învăța din experiențe și își pot avertiza „prietenii” despre cine le-a făcut rău. Practic, au memorie socială și strategie.
Delfinii dezvoltă fluierături specifice fiecărui individ, ca un fel de semnătură. Alți delfini pot „striga” acea semnătură pentru a-i chema.
Elefanții pot transmite mesaje pe distanțe mari prin sunete foarte joase și vibrații care se propagă prin sol. Un fel de rețea naturală de „mesagerie”.
Albina cercetaș poate face un dans prin care le spune celorlalte direcția și distanța până la o sursă de hrană. Este una dintre cele mai clare forme de comunicare non-umană.
Axolotlul poate regenera membre, coadă și porțiuni din organe fără cicatrici majore. De aceea este studiat intens în biologie și medicină regenerativă.
Amprentele koalelor pot semăna atât de mult cu ale noastre încât, în anumite condiții, pot crea confuzii la o analiză rapidă.
La unele specii, masculii pot oferi o pietricică femelei pentru cuib. Nu e romantism de film, e selecție: o piatră bună înseamnă un cuib mai bun.
Femela depune ouăle într-un sac special la mascul, iar acesta le poartă până e momentul să elibereze puii. Rolurile sunt inversate față de ce ne-am aștepta.
Rechinii au organe speciale (ampulele lui Lorenzini) care detectează câmpuri electrice slabe produse de mușchii prăzii. De aceea pot „găsi” animale ascunse în nisip.
În sălbăticie, girafele pot dormi doar în reprize scurte, uneori totalizând foarte puține ore. E un compromis între odihnă și siguranță.
Vidrele sparg scoici lovindu-le de o piatră pe care o țin pe piept. Au chiar pietre „preferate”, pe care le păstrează și le refolosesc.
Unele furnici se prind una de alta pentru a trece peste goluri sau pentru a pluti în timpul inundațiilor. Este inginerie colectivă, făcută din instinct și cooperare.
Într-un grup, femela este dominantă. Dacă dispare, masculul dominant își poate schimba sexul și devine femelă, menținând astfel structura grupului.
Cântecele lor se schimbă în timp și pot fi „preluate” de alte populații, ca un trend muzical. Nu e doar sunet: e comportament social complex.
Unele broaște pot îngheța parțial iarna și „reveni” la viață primăvara, folosind substanțe naturale care protejează celulele.
Fluturii gustă cu picioarele: au receptori care îi ajută să identifice plante potrivite pentru depunerea ouălor.
Unele păsări își pot vedea reflexia și reacționează diferit, semn că percep „eu vs. altul” într-un mod mai complex decât credem.
Când afli cum comunică, cum se adaptează sau cât de „inteligente” sunt anumite specii, începi să le privești altfel: nu ca decor al naturii, ci ca societăți și organisme cu strategii reale de supraviețuire. Data viitoare când vezi o cioară, o albină sau o vidră, s-ar putea să te gândești de două ori înainte să spui „e doar un animal”.
Care sunt cele mai inteligente animale? În funcție de criterii: delfinii, ciorile, elefanții, primatele și caracatițele apar des în topuri.
Există animale care folosesc unelte? Da: vidre, ciori, unele maimuțe și chiar anumite specii de pești în contexte specifice.
Ce animal are cele mai ciudate adaptări? E greu de ales, dar caracatița (camuflaj, inteligență, anatomie) și axolotlul (regenerare) sunt printre cele mai surprinzătoare.
Abonează-te la Newsletter





