
Pe 15 octombrie 1582, lumea occidentală a introdus Calendarul Gregorian, o schimbare aparent simplă, dar cu impact profund asupra măsurării timpului și a evenimentelor istorice ulterioare.
Unul dintre principalele motive a fost corectarea erorilor acumulate de Calendarul Iulian. Din cauza unei inexactități în calculul anului, echinocțiile se deplasaseră, afectând data sărbătorilor religioase, precum Paștele. Într-o perioadă în care religia juca un rol crucial, această problemă trebuia rezolvată.
Deși multe țări catolice au adoptat imediat noul calendar, multe țări protestante au refuzat, considerându-l o conspirație papală. A durat mai multe secole până când întreaga Europă a ajuns la un consens.
Chiar și astăzi, efectele Calendarului Gregorian sunt vizibile. Stabilitatea sa a permis o sincronizare globală, facilitând comerțul, turismul și tehnologia. În același timp, acest calendar este un testament al puterii Bisericii din acea epocă.
Implementarea Calendarului Gregorian a făcut ca zilele din săptămâna respectivă să sară peste 10 zile. Astfel, cei născuți între 5 și 14 octombrie au fost “șterși” din calendarul vremii.
Abonează-te la Newsletter





