
Animalele fac lucruri care par scoase din filme: își „scriu” hărți în creier-adevaruri-care-iti-vor-schimba-perspectiva/” style=”color: #e67e22; font-weight: bold; text-decoration: none;”>creier, își schimbă forma, aud prin picioare sau se recunosc în oglindă. Mai jos ai 15 curiozități despre animale care chiar merită povestite mai departe.
Două inimi pompează sânge spre branhii, iar a treia îl trimite în restul corpului. Sângele e albastru din cauza hemocianinei (pe bază de cupru), eficientă în apă rece și cu puțin oxigen.
Mulți delfini folosesc un „fluier semnătură” care funcționează ca un nume. Alți delfini îl pot imita ca să îi cheme, la fel cum ai striga pe cineva pe nume.
Corbii pot recunoaște fețe umane și țin minte experiențele bune sau rele. În unele studii, au reacționat diferit ani la rând la persoane care i-au speriat vs. persoane neutre.
Elefanții pot detecta vibrații joase transmise prin sol, folosind sensibilitatea din tălpi și trompă. Așa pot comunica sau pot „simți” mișcări de la distanță.
Când sunt urmărite, unele veverițe fac „îngropări false”: mimează că ascund o ghindă, dar de fapt păcălesc hoții. E o strategie reală de apărare a proviziilor.
În experimente, albinele au arătat că pot ordona cantități și pot trata „absența” ca o valoare (zero). Pentru un creier atât de mic, e o performanță uimitoare.
Axolotlul (o salamandră) poate regenera membre, coadă și țesuturi complexe. De aceea e foarte studiat în biologie și medicină regenerativă.
La căluții de mare, femela depune ouăle într-o pungă specială a masculului, iar acesta le poartă până e timpul pentru „naștere”. Rolurile sunt inversate față de ce ne așteptăm.
Limba colectează particule din aer și de pe sol, iar organul vomeronazal (Jacobson) le analizează. Așa „citesc” urme chimice, nu doar mirosuri obișnuite.
În colonii uriașe, pinguinii se recunosc prin semnale vocale. Practic, fiecare cuplu are o „parolă” sonoră care funcționează chiar și când e zgomot peste tot.
În funcție de grup și zonă, caprele pot avea diferențe în sunete (un fel de „accent”). Nu e doar un mit amuzant: apar variații detectabile în vocalize.
Mulți fluturi au receptori gustativi pe picioare. Când se așază pe o plantă, „gustă” rapid dacă e potrivită, inclusiv pentru a depune ouă.
Rechinii au organe speciale (ampulele lui Lorenzini) care detectează câmpuri electrice slabe. Așa pot localiza prada chiar și când e ascunsă în nisip.
Anumite furnici (de exemplu, furnicile tăietoare de frunze) nu mănâncă frunzele direct. Ele le folosesc ca substrat pentru a crește ciuperci, pe care apoi le consumă.
Meduzele sunt printre cele mai vechi animale, apărând cu mult înaintea dinozaurilor. Au supraviețuit prin simplitate: corp gelatinos, adaptabil și eficient.
Unele broaște pot „îngheța” parțial iarna și totuși supraviețuiesc datorită unor substanțe care protejează celulele.
Vidrele de mare își țin adesea „de mână” când dorm, ca să nu se depărteze una de alta.
Caracatițele pot trece prin spații foarte înguste, pentru că nu au oase (în afară de cioc).
Dacă ți se pare că oamenii sunt complicați, uită-te la natură: are soluții și „superputeri” pentru orice. Alege curiozitatea preferată și spune-o mai departe — e genul de informație care prinde instant.
Cuvinte-cheie utile (SEO): curiozități despre animale, lucruri neștiute despre animale, fapte uimitoare despre animale, informații interesante despre animale, curiozități din lumea animalelor.
Abonează-te la Newsletter





