Ai auzit vreodată povești care te-au făcut să te oprești și să te întrebi: „Oare chiar există ceva după moarte?” Nu vorbim despre mituri sau filme, ci despre relatările unor oameni care au fost, spun ei, „dincolo” și s-au întors. Fie că ești sceptic sau deschis la ideea vieții de după moarte, mărturiile lor te vor intriga.
Cum e să vezi o lumină la capătul tunelului? Ce simți când îți privești propriul corp de sus? De ce aceste experiențe seamănă, indiferent de religie, cultură sau vârstă? Așază-te comod, pentru că intrăm într-un teritoriu fascinant: experiențele aproape de moarte.
Termenul „experiență aproape de moarte” (sau NDE – „Near Death Experience”) descrie acele momente în care o persoană se află într-o stare critică – inima încetează să mai bată, creierul rămâne fără oxigen, dar… conștiința pare să meargă mai departe.
Oamenii care au trecut prin astfel de momente povestesc adesea lucruri uimitoare:
Un caz celebru este cel al doctorului Eben Alexander, un neurochirurg care, înainte de experiența sa, era sceptic cu privire la viața de după moarte. În 2008, în timpul unei infecții grave care l-a lăsat în comă timp de șapte zile, Eben spune că a avut o experiență uluitoare.
El povestește că a ajuns într-un loc „dincolo de timp”, plin de lumină, culoare și o pace profundă. A fost ghidat de o ființă care îi transmitea „mesaje de iubire universală”. Când și-a revenit, a spus că acea experiență i-a schimbat complet perspectiva asupra vieții.
Un alt exemplu frecvent întâlnit este povestea lui Pam Reynolds, o femeie care a fost supusă unei operații experimentale pe creier. În timpul intervenției, inima i-a fost oprită temporar, iar creierul nu mai avea activitate detectabilă.
Cu toate acestea, după ce s-a trezit, Pam a povestit că a văzut echipa medicală cum lucra la corpul ei și a descris în detaliu instrumentele folosite, deși în mod normal nu ar fi avut cum să știe aceste lucruri.
Mulți oameni care au avut experiențe aproape de moarte povestesc că s-au întâlnit cu rude decedate. Este și cazul unui bărbat din Canada, care a spus că, în timpul unui atac de cord, l-a văzut pe tatăl său decedat, care l-a îndemnat să „se întoarcă” pentru că „nu era încă timpul să plece.”
Scepticii spun că experiențele aproape de moarte nu sunt altceva decât reacții ale creierului aflat în lipsă de oxigen. În astfel de momente, creierul încearcă să facă ordine în haos, generând halucinații. Tunelul de lumină, de exemplu, ar putea fi rezultatul hipoxiei (lipsa oxigenului), care afectează vederea periferică.
Pe de altă parte, neurologii au descoperit că, chiar și după ce inima încetează să bată, creierul continuă să funcționeze câteva secunde, iar acest lucru ar putea explica de ce unele persoane „văd” lucruri.
Dar există și aspecte care nu pot fi explicate ușor: cum reușesc unii pacienți să descrie cu exactitate ce se întâmpla în jurul lor, deși erau complet inconștienți?
În 2014, cercetătorii de la Universitatea din Southampton au realizat un studiu pe 2.000 de pacienți care au supraviețuit stopului cardiac. Rezultatul? Aproximativ 39% dintre ei au raportat o formă de conștiență în timpul resuscitării. Unii au descris senzații de pace, alții au relatat tuneluri de lumină sau „vederea de sus”.
Deși oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă pe deplin fenomenul, majoritatea sunt de acord că există ceva extraordinar legat de conștiința umană și felul în care aceasta funcționează.
Indiferent dacă crezi sau nu în viața de după moarte, aceste relatări ne pun față în față cu una dintre cele mai mari întrebări ale existenței: Ce se întâmplă după ce murim?
Pentru unii, aceste experiențe sunt o dovadă că moartea nu este sfârșitul, ci o tranziție spre ceva mai mare. Pentru alții, ele sunt un reminder că viața, așa cum o trăim acum, este un dar care trebuie prețuit.
💬 Tu ce părere ai? Crezi că aceste experiențe sunt reale sau doar iluzii generate de creier? Ai auzit povești asemănătoare? Lasă-ne un comentariu cu gândurile tale – vrem să aflăm perspectiva ta!
Abonează-te la Newsletter