Deochiul: Adevăr sau Mit?Cât Adevăr se Ascunde în Superstițiile Populare?
Fascinația Deochiului: O Superstiție Universală
Ai auzit vreodată de puterea misterioasă a ochilor?
E un lucru fascinant cum aproape toate culturile au crezut că ochii pot influența realitatea în moduri neașteptate.
Se spune că „ochii sunt fereastra sufletului”, sugerând că prin ei se poate transmite o forță necunoscută și puternică.
Deochiul, acea privire care poate aduce neplăceri, este interesant pentru că nu e mereu intenționat.
Poate apărea dintr-o simplă admirație sau laudă excesivă.
Există oameni care se pare că au acest „dar” înnăscut, iar alții îl dobândesc în diferite situații.
Și e curios, unii pot chiar să se auto-deoache atunci când sunt extrem de mulțumiți de ei înșiși.
Printre simptomele deochiului se numără dureri sau arsuri la nivelul ochilor.
Cei care știu că pot deochea, își iau măsuri de precauție, cum ar fi să scuipe de trei ori sau să lase un mic obiect în urmă, pentru a evita efectele neintenționate ale privirii lor.
Deochiul în România: Tradiții și Credințe
În cultura românească, există o credință profundă legată de puterea ochilor, în special a celor cu nuanțe de albastru sau verde, și a persoanelor cu sprâncene unite.
Se zice că aceștia pot aduce deochiul, chiar și fără intenție, atunci când privesc pentru mult timp o persoană sau un obiect.
Pentru a preveni aceasta, ei obișnuiesc să spună: „Să nu te deochi!”, însoțit de gestul de a scuipa de trei ori.
Acest obicei e văzut ca o formă de protecție împotriva spiritelor malefice și a influențelor negative.
O superstiție interesantă în România este aceea că un copil care se înțarcă de două ori are puterea de a deochea tot ce vede.
Practic, orice lucru care emană frumusețe și atracție poate fi afectat de deochi.
Interesant este că deochiul nu provine doar din privirea celor presupuși deochetori, ci și din laudele pe care le aduc ființelor sau obiectelor.
În această tradiție, deochiul este perceput ca o entitate, un spirit negativ.
Pentru vindecarea deochiului, românii recurg la descântece.
Există credința că aceste descântece nu pot fi învățate, ci doar „furate” sau dobândite prin mijloace speciale.
De asemenea, nu oricine posedă abilitatea de a vindeca prin descântec.
Folclorul Românesc și Descântecul pentru Deochi
Un descântec românesc sună cam așa:
Fugi, deochi, dintre ochi,
Fugi, deochetură,
Că te-ajunge vânt din gură
Fugi, deocheat,
Că te-ajunge vânt turbat.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Că te-ajunge soarele,
Și-ți taie picioarele,
Fugi, deochi, din fața obrazului,
Din zgârciul nasului,
Din grumazii gâtului,
Din creierii capului,
Din splină, din inimă
Și să ieși și să te duci
Că eu cu gura te-am descântat,
Cu mâna te-am luat,
Și-n vânt te-am aruncat,
Să rămâie (cutare) curat, luminat,
Ca floarea câmpului,
Ca roua dimineții
Ion Creangă, în operele sale, aduce în atenție practici legate de deochi, cum ar fi diverse semne pe frunte sau trup.
Practici Regionale de Combatere a Deochiului
Un ritual interesant pentru îndepărtarea deochiului se practică în regiunea Vâlcea.
Procesul începe cu luarea unei oale noi, pe care se umple cu apă.
În această apă se aruncă cărbuni aprinși, numărul lor fiind egal cu numărul persoanelor suspectate că ar fi cauzat deochiul.
Dacă unul dintre cărbunii aprinși se scufundă la fundul oalei, se consideră că persoana respectivă (a cărei nume a fost asociat cu acel cărbune) este vinovată de deochi.
În tot acest timp, o persoană versată în descântece, adesea o bătrână, recită formule specifice pentru a îndepărta deochiul.
După aceasta, persoana afectată de deochi, care de obicei se plânge de dureri de cap sau de suferințe la nivelul inimii, este stropită cu apa din oală, în care s-au stins cărbunii, și apoi bea din aceeași apă.
Acest ritual, practicat de multă vreme, se aplică atât oamenilor, cât și animalelor.
Un obicei răspândit în România pentru a contracara deochiul este să se lege la gâtul copiilor un săculeț care conține câțiva cărbuni sau usturoi, începând de la Rusaliile.
De asemenea, oamenii leagă o căpățână de usturoi la coada vitelor pentru a le proteja de deochi.
În Muntenia, femeile folosesc o panglică roșie la care leagă un fir de usturoi și o pun la gâtul copiilor pentru protecție.
În Transilvania, se confecționează talismane speciale contra deochiului, care includ trei fire de usturoi, piper, grâu de primăvară și de toamnă, boabe de tămâie, sare, fărâme de pâine, și bucăți din membrana fetală a copilului.
Simptomele deochiului, conform credințelor românești, includ dureri de cap, căscătură continuă, țiuitul urechilor, vărsături și febră ușoară.
Persoanele afectate pot suferi de slăbiciune generală, li se aprinde fața și ochii se îndreaptă spre partea posterioară a capului.
Superstiția deochiului se extinde și în lumea afacerilor.
Negustorii români preferă să își numere banii doar seara, pentru a nu „deochea” suma și a nu afecta afacerile.
Același principiu este valabil și pentru jucătorii de cărți, care numără banii câștigați doar la finalul jocului.
Ciobanii nu vorbesc despre numărul exact al oilor pentru a proteja turma de deochi.
În Vâlcea, se evită să se numere seara păsările de curte, purceii sau mieii.
Superstiții Globale legate de Deoch
Și nu doar în România e prezentă această superstiție.
De exemplu, olandezii pun dungi negre pe case pentru protecție, iar irlandezii au descântece proprii.
În China, se crede că saliva poate proteja de deochi, iar obiectele din fier sunt considerate talismane puternice.
Amulete și Protecție împotriva Deochiului
De-a lungul timpului, oamenii au folosit diverse amulete pentru protecție.
De la obiecte simple ca pietrele sau scoicile, la talismane elaborate ca elefanți sau potcoave.
Deochiul în Lumea Contemporană
Chiar și azi, superstiția deochiului persistă. În Turcia, de exemplu, e populară amuleta „nazar boncuk”, folosită pentru protecție împotriva „ochiului rău”.
Concluzie: Deochiul – O Tradiție Vie
Deochiul continuă să fie un aspect captivant al folclorului, reflectând fricile și speranțele oamenilor în fața necunoscutului.
De-a lungul timpului, modurile de protecție și interpretările acestui fenomen s-au diversificat, rămânând la fel de misterioase și fascinante.
Ce zici, te-a prins subiectul? Daca vrei altul, las aici o idee!!Erau Extratereștri Implicați? Secretele Neștiute ale Civilizațiilor Dispărute
E incredibil cum o idee atât de simplă poate avea rădăcini atât de adânci în diferite culturi.
Îți place să crezi în superstiții sau ești mai sceptic? Lasă-mi răspuns in comentarii! Sunt curios daca lume crede sau nu.
Surse: https://www.bbc.com/culture/article/20180216-the-strange-power-of-the-evil-eye
Abonează-te la Newsletter